TU

Esti peste tot! ... in gand, in vis, in inima, in orice fac si vad. Inca si acum am poza cu tine pusa in portofel ... inca am jumatatea de inima la chei ... e jumatatea ta ... chiar si acum dorm cu perna ... Chiar si acum ma trezesc iau telefonul in mana sima opresc ... chiar si acum am o pauza, caut telefonul dar gasesc un pachet de tigari ... aprind una si o trag pana la capat, uneori si filtru ca ala pisca si mai ma trezeste. Chiar si acum ... chiar si ieri ... si maine o sa fie la fel ... poate maine chiar mai rau, la fel ca acum trei zile. Reusesc sa ma ascund si pot fi altfel pe afara, dar atat. Cuvintele sunt tot mai seci si mai dureroase, faptele de zece ori mai grele, totul e un imens chin umplut cu multa tristete. Dupa cum am auzit noi intr-un loc "zilele sunt la fel ... noptile la fel ... Grijaaaaaaaa" ... am fost sa-mi mai alin din dor, dar teatru` dramatic a devenit impovarator, apasator ... a devenit dramatic rau de tot. Cu ochii inchisi pe un scaun am luat loc ... cel de lnga mine era pentru tine ... am luat doua bilete in caz ca apareai si am privit, analizat, studiat, am gandit mult de tot. Eram acolo dar nu prea, priveam altceva, nu piesa ... priveam locurile din sala unde am stat ... apoi imi aduceam aminte cum te priveam ... cum pe furis te sarutam .. cat de bine era. Parca un sentiment placut era ... parca simteam iar privire ta ... fata ta mirata cand au zis aia pentru prima data ... "dar ce nu intelegi ca TE IUBESC in pula mea" ... si noi masca ... uaaaa ... si apoi mai ti minte cand a inceput ... sa fac "poc poc poc" (ceva ce de la mine ai invatat ... chiar mai faci asa?) ... cat de trist e tot, absout tot. Uffffff ... parca atunci cand sunt pe unde noi am fost e mai bine ... atunci si cand in jur e pericol ... te simt mult mai aproape ... mult, mult, mult si ce dezamagitor e cat totul trece. Noastalgia e un cuvant minunat ... chiar minunat ....